Pulheria, Împărăteasa Sfântă a Bizanţului

Maria Theotokos a rămas model absolut pentru multe urmaşe ale sale. Una dintre ele, o personalitate complexă, este Împărăteasa Pulheria a Bizanţului, comemorată de calendarul ortodox pe data de 10 septembrie.

Născută în anul 399, Pulheria a fost primul copil al Împăraţilor Arcadie şi Eudoxia, care-l osândiseră nedrept şi-l surghiuniseră pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Avea un frate, pe viitorul Împărat Teodosie al II-lea, şi două surori. Împăratul Arcadie a murit în anul 408, lăsându-şi copiii orfani. Pulheria, cu inteligenţă nativă şi caracter frumos, a fost educată în greacă şi latină, iar înţelepciunea ei a determinat Senatul să-i confere, la numai cincisprezece ani, titlul de Augusta, încredinţându-i-se ocrotirea fratelui mai mic, Teodosie, până ce acela va fi fost apt a domni singur. Pentru a asigura exclusivitatea la tron a lui Teodosie, şi implicit stabilitatea şi integritatea imperiului, Pulheria şi cele două surori ale sale au făcut legământ de feciorie, încât să nu-şi ia niciodată bărbaţi care să poată pretinde tronul imperial de la fratele lor. Ea a orânduit căsătoria lui Teodosie cu Atenais, frumoasa fiică a unui filozof atenian păgân, care a primit creştinismul şi a devenit soţia împăratului, luând numele de Evdochia.

După ce Teodosie a început să domnească, Pulheria a continuat să-şi sfătuiască fratele în chivernisirea împărăţiei. La îndemnul ei, Împăratul Teodosie a convocat Sinodul de la Efes, din 431, cel de-al treilea Sinod Ecumenic, care a statornicit oficial titlul de Theotokos (Născătoare de Dumnezeu) Maicii lui Hristos.

În jurul anului 440, Evdochia, manipulată de un curtean eretic, a reuşit să-l întoarcă pe împărat împotriva Pulheriei, care s-a retras la o moşie a sa. Nemaiprimind sfatul surorii sale înţelepte, Teodosie a căzut sub înrâurirea ereziei eutihianiste, o formă radicală de monofizism. El a convocat sinodul de la Efes, din 449, supranumit „sinodul tâlhăresc”, care a întărit această erezie. Însă, în anul următor, împăratul a căzut de pe cal şi a murit. Această întâmplare a adus-o pe Pulheria pe tronul împărătesc, ca împărăteasă.

După cum se cuvenea, ea s-a căsătorit, cu un general şi senator din Tracia pe nume Marcian, spre a domni împreună cu el. L-a încoronat ea însăşi împărat, în faţa Senatului, la 24 august 450. Împreună au convocat al patrulea Sinod Ecumenic, de la Calcedon, din 451, ce a anulat hotărârile „sinodului tâlhăresc” şi a proclamat cu tărie credinţa ortodoxă. Au fost mari filantropi, ctitorind nenumărate case pentru săraci, spitale, biserici şi mânăstiri. Sfânta Pulheria a murit la 10 septembrie 453, lăsându-şi toată averea săracilor.

(Articol publicat în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, din 10 septembrie 2013.)