Mitropolitul Sfânt Varlaam al Moldovei

Pe data de 30 august, calendarul ortodox îl pomeneşte şi pe Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei (1632-1653). Unul dintre ierarhii ortodocşi de anvergură, mitropolitul Varlaam „se vede”, până astăzi, în reperele fundamentale ale Iaşiului: biserica Mânăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” şi Sfânta Cuvioasă Parascheva.

Născut în zona Târgului Neamţ, în jurul anului 1590, educat la mânăstirile din zonă, unde a deprins şi limbile greacă şi slavonă, evlaviosul călugăr Varlaam avea să devină egumen al Mânăstirii Secu, apoi mitropolit al Moldovei.

Susţinut substanţial şi de către domnitorul Vasile Lupu, mitropolitul şi-a pus în lucrare cu mult folos talanţii, a clădit spiritual şi cultural în jurul Mânăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”, a cărei biserică –  ctitorie a lui Vasile Lupu – a sfinţit-o în anul 1639. Acolo, mitropolitul a înfiinţat, în anul 1640, prima tipografie românească din Moldova, tipărind, între altele, şi celebra sa Cazanie (1643), un reper important în istoria scrierilor şi culturii vechi româneşti; l-a indemnat pe domnitor să întemeieze în incinta mânăstirii, în anul 1640, prima şcoală de grad înalt din Moldova, în care se preda în limbile greaca, slavonă şi română; în anul 1641, evlaviosul Mitropolit Varlaam a aşezat la „Sfinţii Trei Ierarhi” moaştele Cuvioasei Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, în semn de recunoştinţă pentru ajutorul oferit de către el acesteia; a organizat Sinodul de la Iaşi (1642), care a corectat şi aprobat Mărturisirea de credinţă alcătuită de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului.

Datorită personalităţii sale de anvergură, Varlaam a fost unul dintrei cei trei candidaţi propuşi pentru a conduce Patriarhia Ecumenică, în anul 1639.

Peste toate realizările sale de excepţie, mitropolitul a purtat însă haina modestiei. Ultimii ani din viaţă şi i-a petrecut la Mânăstirea Secu, în simplitatea vieţii monahale, retras. Mormântul i-a fost încastrat în exteriorul zidului bisericii mânăstirii, pe latura sudică. Simplitatea nobilă a lespezii sale nu te poate lăsa indiferent faţă de unul dintre marii ctitori de cultură românească.

(Articol publicat în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, din 30 august 2012.)