Proorocul Ilie versus idolatrie

O particularitate a Ortodoxiei, sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, de pe data de 20 iulie, este bun prilej de rememorare de tradiţii, îndesosebi în lumea satului; dar mai mult de atât, este o oportunitate de reflecţie asupra credinţei în Dumnezeu.

Sfântul Prooroc Ilie, ca orice alt profet din Vechiul Testament – căci profeţii erau mesagerii lui Dumnezeu pentru oameni doar până la venirea Fiului lui Dumnezeu în lume -, avea rolul de a menţine poporul evreu în limitele coordonatelor de credinţă trasate de către primul lor profet, Moise, cel care primise Tablele Legii pe Muntele Sinai.

El era atât de ardent în credinţă, încât Dumnezeu a ţinut întreaga ţară într-o secetă cumplită, vreme de peste trei ani, fiindcă proorocul făgăduise regelui Ahab, care încuraja închinarea poporului ales la idoli, să nu plouă decât atunci când el va mijloci la Dumnezeu pentru asta. Dumnezeu nu a trecut peste această promisiune-jurământ a profetului, dovadă a veridicităţii cuvintelor biblice: „Dumnezeu face voia celor ce se tem de El” (cf. Psalm 144, 19).

Aceste cuvinte ale psalmistului – el însuşi inspirat de Dumnezeu în a le scrie – sunt cutremurător de încurajatoare pentru orice om, în fond. Iar exemplul lui Ilie Proorocul le probează deplin veridicitatea.

Dar nu trebuie uitat esenţialul, pentru ca Dumnezeu să facă voia omului: omul să se afle în raport de perfectă comuniune cu Dumnezeu, să-L iubească la superlativ. Aceasta este frica de Dumnezeu, în fond: iubirea nebună pentru El. O astfel de iubire avea Proorocul Ilie, iar în numele ei el a acceptat fără teamă confruntarea cu sute de profeţi mincinoşi, pe Muntele Carmel, în nordul Ţării Sfinte, în faţa poporului lui Israel ca martor. După ce doar jertfa lui Ilie a fost mistuită de foc, la invocarea numelui lui Dumnezeu, el a ordonat prinderea tuturor profeţilor mincinoşi, pe care i-a omorât.

Mărturie a masacrului lui Ilie stă până astăzi mânăstirea carmelită ridicată la El Muhraka. De pe terasa mânăstirii se deschid imagini de neuitat ale Nordului Ţării Sfinte.

Credinţa trăită în singurul Dumnezeu, a profetului Ilie, încurajează până astăzi suflete dornice de a crede.

Imagine: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, frescă de Manuel Panselinos, din biserica Protaton din Careia-Athos, secolul al XIV-lea, detaliu.

(Articol publicat în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, din 21 iulie 2012.)