A fi sau a nu fi membru al Bisericii
Am lămurit faptul că Biserica lui Hristos nu este, în nici un caz, o instituţie – cum sunt, de pildă, statul sau oricare altă instituţie socială sau politică; şi, în plus, faptul că ea nu poate fi, în nici un caz, confundată cu instituţiile bisericeşti, ce au doar rolul de a promova şi susţine viaţa, misiunea Bisericii în lume.
Biserica – realitate spirituală există şi dăinuie oricum în veşnicie, graţie Capului ei – Mântuitorul Iisus Hristos şi Duhului Sfânt Care o animă, nu graţie instituţiilor, nici oamenilor. Doar sănătatea şi buna funcţionare a organismului social, vizibil, al Bisericii, depind, pe de o parte, de sănătatea fiecărei celule – membru al său; pe de alta, de buna şi sănătoasa funcţionare a aparatelor şi sistemelor aferente organismului ei – instituţiile bisericeşti sau elementele sociale.
Sufletul omului şi realitatea spirituală a Bisericii se întâlnesc şi comunică în Duhul Sfânt, cel mai pregnant prezent în Sfintele Taine sau Sacramente, în număr de şapte, dintre care Botezul, Mirungerea, Spovedania, Euharistia şi Sfântul Maslu sunt accesibile oricărui creştin. Cununia şi Preoţia sunt accesibile doar celor care au vocaţiile respective și îndeplinesc condițiile legale și canonice aferente fiecărei situații.
Trupul omului şi realitatea socială a Bisericii se întâlnesc şi comunică cel mai adesea în biserica-lăcaş de cult, dar nu exclusiv acolo.
Comuniunea oamenilor cu Dumnezeu şi întreolaltă fiind esenţa şi scopul Bisericii, ea se cultivă prioritar la nivel spiritual, sufletesc, fără a eluda, desigur, şi aspectele „terestre” ale vieţuirii fireşti a omului.
Prin Botez, orice creştin este ireversibil încorporat în Trupul mistic al lui Hristos, Biserica. O cântare liturgică ortodoxă subliniază foarte pregnant această realitate: „Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi-mbrăcat.” Iar astfel fiind, orice creştin dobândeşte implicit calitatea de membru al Bisericii văzute, realitate socială.
Aşadar, deşi cei mai mulţi dintre noi se consideră ca nefiind membri ai Bisericii, deşi sunt botezaţi, realitatea este alta. O realitate care ne înnobilează, în fond, ca oameni, nu am avea de ce să ne ruşinăm de ea.
Imagine: Baptisteriu creștin din secolul al V-lea, din Mânăstirea Alahan/Koja Kalessi, Turcia.
(Articol publicat în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, din 7 iunie 2012.)
June 9, 2017 Cultura si Spiritualitate, Diverse