Cei zece leproși: suferința egalizează, iar caracterul face diferența

Pasajul evanghelic despre cei zece leproși vindecați de către Domnul Hristos pune cititorul sau ascultătorul lui în fața a două realități oarecum ignorate: aceea că oamenii sunt egali în fața suferinței și a morții; și aceea că ei sunt diferiți fundamental doar prin așezarea lor sufletească și prin calitatea caracterului lor.

Relatarea Evanghelistului Luca este următoarea: „Intrând într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi care stăteau departe, și care au ridicat glasul şi au zis: Iisuse, Învăţătorule, fie-Ţi milă de noi! Şi văzându-i, El le-a zis: Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor. Dar, pe când ei se duceau, s-au curăţit. Iar unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors cu glas mare slăvind pe Dumnezeu. Şi a căzut cu faţa la pământ la picioarele lui Iisus, mulţumindu-I. Şi acela era samarinean. Şi răspunzând, Iisus a zis: Au nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt? Nu s-a găsit să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decât numai acesta, care este de alt neam?” (Luca 17: 12-18)

Cei mai mulți dintre muritori ne comportăm cu răutăcioasă superioritate față de semenii noștri, îndeosebi față de cei mai slabi sau mai lipsiți de prosperitate materială decât noi. Acest tip de comportament este rezultatul unui mod de a gândi, al unei credințe, concepții de viață, desigur. De regulă, această credință este subminată doar de către suferințe. Iar între suferințele omului, bolile, îndeosebi cele cronice sau incurabile, sunt „buzduganul” care dărâmă mitul superiorității. În fața morții și a bolii, omul este și se descoperă pe sine egal cu toți cei care-s la fel de loviți ca și el, deși anterior și-i considera inferiori.

Evreii s-au considerat întotdeauna superiori altor neamuri, ei fiind poporul ales de Dumnezeu sa-I fie și rămână fidel mărturisitor în lume. Dintre cei zece leproși, cel puțin unul era sigur ne-evreu, samarinean, neam considerat spurcat, inferior, de către evrei. Însă leproșii erau considerați la fel de spurcați, indiferent din ce neam erau, și erau expulzați din comunitățile umane cărora le aparținuseră anterior bolii crunte. Astfel îi egalizează boala, suferința pe oameni, și-i „adună” laolaltă, uneori făcându-i chiar solidari. O temă frumos prelucrată în filmul „Lanțul”, regizat de Stanley Kramer.

Acest text evanghelic evidențiază și ceea ce diferențiază fundamental oamenii: așezarea lor sufletească și caracterul lor. Deși prea puțini mai pun preț pe adevărata superioritate, cea a înălțimii sufletești și a caracterului, ea este singura care face cu adevărat diferența între oameni. Și se întâmplă deseori –  cum vedem mai sus – că un suflet mai înalt și un caracter mai frumos au tocmai cei considerați inferiori. Dintre leproșii egali, doar unul a dovedit superioritate, fiind recunoscător pentru vindecarea sa. Și acela era samarinean.

Imagine: Reprezentarea minunii vindecării celor zece leproși, în Codex Aureus Epternacensis, Germania, cca. 1040.

(Articol publicat în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, din 18 ianuarie 2014.)