Benedict din Nursia, patron al Europei

Puțini dintre europeni știu și admit faptul că Europei, sau construcției europene de după al Doilea Război Mondial, i-au fost oferite, de către Biserica Vestului, începând din anul 1964, și modele spirituale, în persoanele unor sfinți din diverse epoci și de diverse condiții sociale. Este vorba despre trei bărbați și trei femei considerați sfinți de către Biserica Catolică: Benedict din Nursia, Chiril și Metodiu, Brigita a Suediei, Ecaterina din Siena și Benedicta a Crucii sau Edith Stein. Primii trei aparțin primului mileniu creștin, fiind venerați ca sfinți și în Biserica Ortodoxă.

Sfântul Benedict din Nursia este comemorat, în calendarul ortodox, pe data de 14 martie. Numele lui, de sorginte latină, înseamnă „binecuvântatul”.

Născut în anul 480 în provincia Umbria, din Italia, într-o familie nobilă romană înstărită, Benedict a copilărit și și-a făcut studiile la Roma. Starea de decădere morală din Cetatea Eternă l-a îngrozit în așa măsură, că a preferat viața austeră, retrasă, simplă, celei sociale.

Se pare că retragerea sa în singurătate, într-o peșteră din apropierea Romei, la Subiaco, s-a petrecut destul de devreme, căci dădaca din copilărie l-a însoțit. A stat acolo trei ani, timp în care i s-au alăturat și alți doritori de liniște și meditație creștină. Astfel, Benedict a devenit îndrumător spiritual al monahilor, înființând mai multe mânăstiri.

În anul 528, el s-a stabilit la Monte Cassino, unde a înființat cea mai cunoscută mânăstire din Apusul Europei, considerată a fi mama mânăstirilor benedictine. Acolo a alcătuit celebra sa Regulă, după modelul Regulilor Monahale ale Sfântului Vasile cel Mare și al altora similare, din Răsărit, unde monahismul ajunsese la foarte mare înflorire, din secolele anterioare.

În această Regulă, supranumită „Regula benedictină”, Sfântul Benedict a insistat cu deosebire asupra echității – aequitas şi discreţiei – discretio, concentrate apoi de tradiţia benedictină în motoul „Ora et labora – roagă-te şi munceşte”.

S-a păstrat informația conform căreia Sfântul Benedict și Sfânta Scholastica, sora sa, au fost gemeni. Și ea a ales viața retrasă, ajungând îndrumătoarea spirituală a unei mânăstiri de călugărițe, lângă Monte Cassino.

După moartea lor, în anul 543 – ea la 10 februarie, el la 21 martie – Sfântul a fost înmormântat alături de sora sa, la Monte Cassino. Relicvele ambilor se păstrează, până astăzi, în respectiva mânăstire, fapt care atrage nenumărați pelerini din toată lumea.

Declarat de către Papa Paul al VI-lea primul patron al Europei, pe data de 24 octombrie 1964,  Sfântul Benedict din Nursia, socotit și patronul celor care studiază, a lăsat moștenire continentului european spiritul cult, muncitor, educat, manierat, de egalitate a oamenilor în fața lui Dumnezeu.

Imagine: Sfântul Benedict înmânând Regula sa călugărilor, manuscris din Mânăstirea Sfântul Gilles, Nimes, Franța, 1129.

(Articol publicat în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, din 13 martie 2014.)