Sfântul Ioan Casian şi cunoaşterea de sine

Unul dintre cei mai cunoscuți sfinţi dăruiţi Bisericii de către pământurile româneşti este Sfântul Ioan Casian, a cărui pomenire în calendarul ortodox se face pe data de 28, respectiv 29 februarie în anii bisecţi.

Născut în jurul anului 360, în ţinuturile dobrogrene, Ioan a vizitat la maturitate Locurile Sfinte, împreună cu prietenul său Gherman din Dobrogea, iar în anul 382 s-au stabilit amândoi într-o mânăstire din Betleem.

De acolo au primit ulterior permisiunea de a-i vizita pe celebrii Părinţi din deşerturile Egiptului, pe care i-au „intervievat”, lăsând posterităţii o lucrare de inestimabilă valoare aghiografică şi psihologică: „Convorbiri duhovniceşti”.

Au mers apoi la Constantinopol, unde patriarhul de atunci, Sfântul Ioan Gură de Aur, l-a hirotonit diacon pe Ioan. În anul 403, odată cu exilarea patriarhului, cei doi prieteni au plecat şi ei din Constantinopol.

Au ajuns în Vest și s-au stabilit lângă Marsilia, unde Cuviosul Ioan Casian a primit hirotonia întru preot şi a înfiinţat două mânăstiri, una de călugări şi una de călugăriţe. De aceea el este considerat, pe bună dreptate, părintele monahismului apusean.

Ioan Casian a murit în anul 435, fiind înmormântat la Marsilia, în Mânăstirea Sfântul Victor, de către el fondată.

Calitatea sa de ctitor de monahism este dublată de calitatea de excelent „cercetător” şi cunoscător de suflet, aşa cum reiese din scrierile păstrate.

„Convorbiri duhovniceşti” cuprinde conversaţii ale tinerilor învăţăcei într-ale monahismului – Gherman şi Casian – cu experimentaţii Părinţi din Pustiul Egiptului. Este unul dintre „manualele practice” care ar trebui să intre în cultura generală obligatorie a oricărui om care se preocupă de cele ale sufletului, nefiind o lectură exclusiv monahală.

Un alt reper foarte important, cu valabilitate deopotrivă monahală şi laică, este şi lucrarea sa „Despre cele opt gânduri ale răutăţii”, cuprinsă în primul volum al Filocaliei româneşti.

Cele două opere de mai sus sunt suficiente pentru a-l încadra pe Sfântul Ioan Casian în galeria celor mai fini cunoscători ai sufletului omenesc. Ambele lucrări merită din plin lecturate, aprofundate şi aplicate, fiind izvorâte din practica multor altor oameni care s-au preocupat, cu preponderenţă şi în mod insistent şi consistent, de sufletele lor, de cunoaşterea de sine.

Imagine: Cripta Sfântului Ioan Casian din Abația Sfântul Victor, în Marsilia.

(Articol publicat în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, din 28 februarie 2013.)