Ioan Botezătorul: invitația la armonioasa simplitate
În ziua imediat următoare Sărbătorii Epifaniei, eveniment biblic la care Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre protagoniști, în Biserica Ortodoxă se comemorează acest sfânt. Iar pasajul evanghelic lecturat la Liturghia duminicală din prima duminică de după Epifanie începe cu o informație referitoare la el, anume aceea că, ulterior Botezului Domnului, Ioan a fost întemnițat. (Matei 4,12)
Ultimul și cel mai cunoscut prooroc vechi testamentar, fiul Preotului Zaharia, slujitor la Templul din Ierusalim, și al Elisabetei, verișoara Născătoarei de Dumnezeu, Ioan a avut un destin pe cât de puternic spiritual, pe atât de tragic fizic.
Din Evanghelia după Luca avem informația că el s-a născut la bătrânețile părinților săi, cu șase luni înaintea Pruncului Iisus. (Luca 1, 36-37) De aceea a și stabilit Biserica data comemorării nașterii sale pe 24 iunie, cu șase luni înaintea celebrării Nașterii Domnului Hristos.
Fiind în categoria pruncilor apropiați de vârsta Pruncului pe Care urmărea Regele Irod cel Mare să-L ucidă, micuțul Ioan a fost și el vizat de masacrul ordonat de către Irod. Însă tatăl său, Preotul Zaharia, căruia îi vestise însuși Arhanghelul Gabriel nașterea copilului cu o misiune spirituală specială, l-a ascuns din calea supușilor trimiși să ducă la îndeplinire crudul ordin al regelui paranoic.
Pentru nesupunerea sa, Preotul Zaharia a fost ucis el însuși, în Templul din Ierusalim, unde slujea, ceea ce a constituit un păcat grav al evreilor, un sacrilegiu de proporții. Cel mai probabil, Ioan a fost atunci ascuns în singurătățile Pustiului Iudeii, împreună cu mama sa, care destul de în vârstă fiind, nu va fi mai trăit foarte mult timp.
Ioan a rămas în pustie, singur, în simplitate și austeritate fizică desăvârșite, dar adâncit în profundă comuniune cu Dumnezeu. La maturitatea sa fizică și spirituală a ieșit în public, și a început a predica conaționalilor, sub inspirație divină, despre Cel Care urma să vină: Mesia, Unsul lui Dumnezeu, Căruia el nu era vrednic să-I dezlege cureaua încălțămintei. Un alt Irod, tetrarhul Iudeii, avea să-l întemnițeze și ucidă, fiindcă era incomod pentru viața sa destrăbălată, imorală, nedemnă de un conducător.
Despre valoarea inegalabilă a lui Ioan a mărturisit Hristos Însuși: „Adevărat zic vouă: nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul.” (Matei 11,11) Înălțimea moral-spirituală a lui Ioan este elocvent sugerată și în reprezentările iconografice ale Botezului Domnului, când Ioan este reprezentat la o înălțime considerabilă și comparabilă cu înălțimea la care sunt reprezentați îngerii, față în față cu el.
În epoca devorării, a distrugerii conștiente sau inconștiente a valorii simplității vieții, în armonie cu mediul susținător al ei și cu Creatorul mediului și al nostru, Ioan Botezătorul este vocea peste veacuri care ne invită la reflecția asupra valorilor pe care ne construim și trăim viața, asupra perspectivelor pe care le avem despre noi și rostul nostru, ființe rațional-afective cu vocația unei vieți terestre echilibrate, întru nemurirea în veșnicia Iubirii Creatoare: Dumnezeu.
Imagine: Botezul Domnului în Iordan, frescă din Biserica Arhanghelului Mihail sau a Fecioarei, din Galata – Cipru, secolul al XVI-lea, detaliu.
(Articol publicat în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, din 11 ianuarie 2014.)
January 7, 2017 Cultura si Spiritualitate